Premio OzieriPremio Ozieri di Letteratura Sarda 
Tags: ,

Informazioni sull'opera

TESTO


SU PADENTI


Sa basca apicigosa
sa cama antzis
de cussu logu no faiat a dd'aguantai. E s'ùmbidu de
s'arriu aciungiat linna a su fogu de su disisperu e de s'arrinnegu de is òminis. Una ghia e
duus "carradoris" eus a nai
òminis de fatiga chi prefereis. A sighiri a canoa no iat fatu
prus e iat tocau a caminai
in mesu de su ludu e de su muschitu de unu padenti chena de
làcana. E cun unu bellu biaxi atuau puru. Una bussa de istùdiu de s'universidadi nei dd'iat
mandau a cussa perra de mundu
In mesu de is cannìbbalis!
dd'iant nau is collegas
isfutendiddu. "In mesu de is cannìbbalis etotu" ddis iat torrau issu impensamentau. Fiant
tres dis in andera e no iant agatau arrastu de su chi fiant circhendi. Sa cosa de papai fiat
ismenguendi prus e prus. Is òminis fiant acanta de dd'arrosci
si ndi fiat sapiu
is
carradoris prus de totu
fortzis ca fiant de un'etera etnia. Sa ghia circàt de pònniri is paxis
in sa cambarada
chi depiat essi una speditzioni scientìfica. Iant provau a dromiri
ma iant
dromiu pagu totugantus
no po sa timoria no
ma po su fàmini. Nci fiat passada una cida e
sa cosa de papai fut ispaciada. Is carradoris s'iant papau su pagu chi iant agatau in
padenti ma no fiat bastanti po un'aventura diaici
sustàntzia nci boliat. Lòmpius a sa de
dexi dis
sa cosa fiat mali posta. Sa circa no fiat andendi cumenti depiat
su padenti no
acabbàt prus e is òminis si ndi fiant iscrètius in totu
sa ghia puru. E no nci fiat istètiu prus
nudda de fai. A su noti s'iat intèndiu unu corpu a forti a conca
a spistiddadura
iat acutu a
biri ca fiant stètius is duus carradori a ddu ferri; iat pèrdiu su sentidu. Sa ghia no nci iat
pòtziu fai nudda
fiant de un'etera etnia. Candu iat torrau a oberri is ogus fiat arrimau in
terra acanta de una mata. Intendiat unu dolori a su bratzu chi no faiat a ddu baliai. Iat
provau a si ddu tocai
provau e torrau a provai. Si iat castiau sa manu
fiat totu
insanguentada
su bratzu de manca no nci fiat prus; nci iat caciau s'ànima. Is duus
carradoris fiant arrustendi
petza custa borta e si dd'iant cumbidada arrì arrì
Papa!
pariant narendi "Est bona!". Iat circau sa ghia
no si biiat prus
mellus a no isciri ita spàciu
iat fatu. Dd'iant aportu un'acodeddu de petza
sèmpiri arrì arrì
si dd'iat ispudada in faci e

cuddus iant sighiu a arriri
aumenti a nai "Gei as a papai
as a benni a biri chi papas". Su
smurzu fiat acabbau
is carradoris boliant terrai a movi
no dd'iant pregontau a isciri ita ndi
pensàt
iant detzìdiu issus. "Lassaimì innoi" iat provau a nai
ma cuddus si dd'iant atuau e
si dd'iant ingortu cun issus. Ddi pariat de essi dromiu totu s'ora
si dd'atuànt e si ddu
stuànt a tipu sacu e issu no cumprendiat mancu in su mundu chi fiat. A su segundu
smurzu puru iat nau ca nou
ma no podiat durai meda o papàt o s'iat a essi mortu de su
fàmini; fiant giai duas cidas chi no tastàt cosa e iat pèrdiu tropu sànguni
sa debbilesa fiat
acanta de ddu binci
sfinigau fut. Intzandus dd'iant donau birdura a papai
erbas de
padenti
amarolla
mortu no serbiat mancu a issus. De cussa nd'iat papau e nci dd'iat
tirada. Iat torrau a provai a chistionai cun is carradoris
Circai una bidda, unu dotori, no
apu a durai meda diaici
ma fiat totu po de badas
sa comunicatzioni fiat segada. In cussu
dillìriu ddi pariat de portai is callenturas e si iat bisau is aposentus de s'universidadi
is
collegas
s'arretori
totus
ddu ingiriànt e arriant impari cun issu
o de issu
In mesu de is
cannìbbalis!
narànt "Dona atentzioni!". Iat biu a issa puru
No bandist
dd'iat nau
e
Circa de ndi torrai totu intreu!
mesu arriendi. Ma una bussa diaici no capitàt dònnia dì

tocàt a ndi aprofetai
fiat un'ocasioni ùnica po sa carriera universidària cosa sua
no podiat
lassai chi ndi dda pighessit calincun'atru. S'arretori dd'iat itzerriau a s'ofìciu suu e nd'iant
arrexonau. "Chi no ti dda intendis lassaus a perdi" si fiat fatu. "Mancu a brulla!" dd'iat
torrau issu siguru. Sa dì stabbilia iat saludau a totus e fiat mòviu
su coru in trumbullu.
S'umididadi dd'iat fatu terrai a oberri is ogus
fiat in coddus de unu de is carradoris
pendi
pendi
iat provau a ddu mussiai a un'origa cun sa pagu fortza chi ddi fiat abarrada

intzandus cussu cei dd'iat ghetau a terra e dd'iat postu su pei a pitzus allupendiddu
ma si
fiat firmau giustu in tempus. Is carradoris iant fatu su fogu preparendisì a arrustiri. Su
fragu de petza ddi fut arribbau in deretura a càrigas. Chistionànt e arriant is duus
e ddu
castiànt. Iant cotu s'urtìmu arrogu de petza e si dd'iant cumbidada. Issu fut lòmpiu a

s'ùrtimu arrematu
no nci dda faiat prus
iat bintu su grisu de nci papai sa carri sua e si
dd'iat posta in buca. Dd'iat matziada a bellu a bellu e nci dd'iat ingùrtia. Nd'iat pigau
un'atru arrogu e iat fatu a su pròpiu. "Est isciuta" iat nau dilliriendi. Iat serrau is ogus cun
sa buca ancora mesu oberta
e si fiat calau in unu sonnu sena de acabbu.

Ivo Murgia
Cagliari
12.8.74
Via Cernaia
23
09134 Pirri (CA)
Tel. 070501446
Cell. 3286519140

SCHEDA DELL'OPERA
TitoloSU PADENTI
Sezione
AutoreIvo Murgia
NomeC20050010
Anno2005 
Argomento 
Descrizione
Lingua 
EditorePremio Ozieri
ContributoreTecnoService
Tipo 
Formato 
FontePremio Ozieri
RelazioneConcorso Premio Ozieri 2005 
CoperturaItalia, Sardegna, Logudoro
DirittiComune di Ozieri - Premio Ozieri
Analisi del Testo

Novità

NOVITA'

Epigrafia Giudicale. Sant’Antioco di Bisarcio: un’epigrafe commemorativa (1190-95)

 di Gian Gabriele Cau

 

Il saggio è stato pubblicato in  «Sardegna Antica: culture mediterranee», n. 50 (2016), pp. 35-42.

 

 

In una precedente occasione, sulle pagine di questa rivista, si è trattato di una iscrizione graffita nella chiesa di S. Antioco di Bisarcio, in agro di Ozieri. Si presentò, allora, uno studio sull’epigrafe

NOVITA'

Un inedito simulacro del Cristo Risorto (1780 circa) di Giuseppe Antonio Lonis, nella chiesa di S. Lucia di Ozieri

di Gian Gabriele Cau

 

Nel primo numero della «Voce del Logudoro» di quest’anno (VdL 22 gennaio) si dava notizia di cinque inediti simulacri del patrimonio di arte sacra di Ozieri, attribuiti, sulla base dell’analisi stilistica, a Giuseppe Antonio Lonis concordemente considerato dalla critica il massimo rappresentante dell’arte scultoria in Sardegna della seconda metà del Settecento.

Eventi e Iniziative

PRIMO PIANO

61^ EDITZIONE: PREMIASCIONE ONLINE!

SAPADU SU 27 DE FREARZU, A ORA DE SAS 17,00 PREMIASCIONE CUN DIRETTA ONLINE YOUTUBE DE SA 61^ EDITZIONE DE SU PREMIU OTIERI

Pro bider sa diretta clicca custu: Youtube Premio Ozieri

OTIERI: SA PATRIA DE SA POESIA

PRIMO PIANO

SEMIFINALE POETRY SLAM SARDEGNA 2020

col patrocinio del Premio Ozieri di Letteratura Sarda ed il Comune di Ozieri, ospiteremo la Semifinale del Poetry Slam Sardegna.

Venerdì 11 settembre, CAMPETTI SAN GAVINO, ORE 20,00 - Ingresso libero
(ATTENZIONE: IN CASO DI MALTEMPO L'EVENTO SI TERRA' AL TEATRO CIVICO "ORIANA FALLACI")
L'evento è parte integrante del ricco programma della 61^ edizione del premio Ozieri di Letteratura Sarda ed inserito nel cartellone della manifestazione “ESTIAMO IN PIAZZA 2020”, organizzata dal comune di Ozieri.

PRIMO PIANO

61^ EDITZIONE: SOS PREMIADOS

PREMIO OZIERI - 61a Edizione 2020

 

V E R B A L E    D E    S A    G I U R I A

 

Sos premiados

Setzione 1 - Poesia Sarda «Antoni Sanna»

  1. Giovanni Fiori: In su montiju meu
  2. Gian Bernardo Piroddi: Comente artizaias tue
  3. Pier Giuseppe Branca: Istadera de su mundu

 

PRIMO PIANO

60^ EDIZIONE - MANIFESTAZIONE PUBBLICA CONCLUSIVA

60^ EDIZIONE - MANIFESTAZIONE PUBBLICA CONCLUSIVA, PREMIAZIONE DEGLI AUTORI E RECITA DEI LAVORI.

OZIERI, SABATO 29 FEBBRAIO 2020 - TEATRO CIVICO "ORIANA FALLACI", ORE 15,30

Ospiti:

i poeti premiati nelle 3 sezioni del bando, Banda Brigata Sassari, Giuseppe Meloni (storico), Salvatore Ligios (fotografo/editore),

Torna all'inizio del contenuto